Pentru a crea scripturi PHP, majoritatea programatorilor PHP folosesc un editor de texte obişnuit. Puteţi folosi orice editor de texte doriţi. Sub Microsoft Windows, programatorii PHP folosesc frecvent programul Windows Notepad. Dacă preferaţi, puteţi folosi WordPad sau chiar un procesor de texte, precum Microsoft Word. Totuşi, dacă folosiţi un instrument diferit de Notepad, trebuie să luaţi măsuri pentru a salva scriptul dumneavoastră sub formă de document text; în caz contrar, fişierul script conţine informaţii de formatare care vor deruta serverul PHP.

Dacă folosiţi UNIX sau Linux, puteţi crea scripturi PHP folosind un program precum vi, emacs sau pico. Programul în sine nu contează, atâta vreme cât poate crea fişiere text ASCII.

Programele PHP execută trei categorii de operaţii elementare:

• Obţin date de la un utilizator.
• Execută prelucrări ale datelor, respectiv obţin accesul la datele stocate în fişiere şi baze de date şi le manipulează.
• Afişează date astfel încât un utilizator să le poată vizualiza.

Primele două operaţii sunt oarecum mai dificil de realizat decât cea de-a treia. Totuşi, afişarea datelor astfel încât acestea să fie vizibile utilizatorului este o operaţie foarte simplă.
Aşa cum paragrafele unui text scris sunt compuse din propoziţii, programele PHP sunt alcătuite din instrucţiuni. Regulile care controlează formarea propoziţiilor scrise în limba engleză se numesc sintaxă. Acelaşi termen este folosit şi pentru a desemna regulile care guvernează formarea instrucţiunilor PHP.

Iată o „reţetă” sintactică pentru crearea instrucţiunii PHP care trimite date de ieşire la un browser Web, astfel încât acestea să fie vizibile pentru un utilizator. Această instrucţiune se numeşte instrucţiune de reflectare:

echo(„scrieţi aici un text oarecare”);

Observaţi că instrucţiunea începe de la cuvântul echo şi se încheie cu un caracter punct şi virgulă. Parantezele şi ghilimelele duble se folosesc pentru delimitarea unei expresii de tip text, în cazul nostru scrieţi aici un text oarecare, care apare la mijlocul instrucţiunii. Aşa cum este indicat prin caracterele scrise cursiv, în locul propoziţiei scrieţi aici un text oarecare; puteţi plasa aproape orice text.

Totuşi, pentru moment, trebuie să includeţi numai litere, cifre, spatii şi semne de punctuaţie folosite în alfabetul latin, precum virgula, caracterul punct şi virgulă, punctul, semnul de întrebare şi semnul exclamării. De asemenea, puteţi include caracterele < >, folosite pentru delimitarea etichetelor HTML, respectiv caracterul /, folosit pentru a indica tag-ul de închidere al unei perechi de etichete HTML.